Page 16 - Monografie completa
P. 16

lucruri  ce  sunt  în  paguba  societăţii.  Sperăm  că  cel  puţin  domnul  ministru  al
            instrucţiunii va interveni dând un straşnic exemplu pentru acei elevi care se abat de

                                     21
            la datoriile lor de şcolari.”
                  Profesionalismul  desăvârşit  al  profesorilor  este  dovedit  de  faptul  că  mare
            parte dintre absolvenţi au devenit personalităţi ale ştiinţei, literelor, medicinei, artei
            şi  ale  altor  forme  ale  spiritualităţii  româneşti,  precum  Theodor  Emandi  (avocat,

            ministru  plenipotenţiar,  politician,  promoţia  1887),  Constantin  Hamangiu
            (academician,  ministrul  Justiţiei,  promoţia  1889),  Garabet  Ibrăileanu  (profesor
            universitar, scriitor, critic literar, promoţia 1890), Ioan Bruckner (profesor dr. doc.,
                                                                      22
            promoţia 1894), Ion Negoescu (general, promoţia 1898) etc.
                  După  1890,  unii  elevi  au  început  să  se  afirme  pregnant.  Este  cazul  lui
            Vasile Pârvan, care, încă din 1897, când era elev în clasa a IV-a, a publicat articolul
            „Abuzul  de  pedagogie”,  în  „Tinerimea  română”,  iar  în  anul  şcolar  1899-1900  a
            expus în faţa colegilor săi de curs superior şi a celor invitaţi din clasa a IV-a din
            Liceul  „Codreanu”,  conferinţa  Nicolae  Bălcescu.  Cântarea  României,  care

                                                                              23
            cuprindea  o  privire  de  ansamblu  asupra  operei  istoricului.   Trei  eleve,
            Emilia  Guţianu,  Cecilia  Nastea-Cerchez  şi  Natalia  Darie,  care  cântau  în  Corul
            Bisericii Domneasca, înfiinţat în 1900, primul dirijor fiind excepţionalul profesor

            de  muzică  de  la  Liceul  „Codreanu”,  Eugen  Bulbuc,  vor  deveni  soliste  la  Opera
            Română. În anul 1901, din iniţiativa unui grup de iubitori de muzică din Bârlad, în
            frunte  cu  profesorul  Bulbuc,  s-au  înfiinţat  Societăţile  muzicale  „Armonia”  şi
            „Filarmonica”  din  Bârlad,  în  cadrul  cărora  aveau  loc  dese  concerte  dirijate  de
            acesta şi Oscar Hinche, în sala Teatrului „Iasculovschi” (pe locul unde se află Baia

                                          24
            Comunală, teatru ars în 1933).  Alţi doi elevi care au început să se afirme în mod
            excepţional au fost Nicolae N. Tonitza şi Petre Bulgăraş, viitorii mari pictori, veniţi
            la  Liceul  „Codreanu”  în  vara  anului  1900,  de  la  Gimnaziul  Real
                                                               25
            „Manolache Costache Epureanu”, care s-a desfiinţat.
                  Primul an al sec. al XX-lea marchează ultima serie de absolvenţi cu 7 clase
            de liceu, urmând ca liceul să treacă la 8 clase, până în 1926, când se trece din nou


            21 Paloda,  Anul 11, Nr. 50, 13 iunie 1893, p. 4.
            22 Traian Nicola, op. cit., p.94.
            23 Ibidem, p.116.
            24 Idem,Valori spirituale tutovene. Biobibliografii, vol.I, Primăria Municipiului Bârlad, 2001, p.178.
            25  Traian Nicola, Colegiul Naţional Gheorghe Roşca Codreanu Bârlad, 150 de ani., p.117.

                                                   16
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21