Page 14 - Monografie completa

(desen-caligrafie), Valner I. Maximilian (germana), Creţeanu G. Neculai (ştiinţele
16
naturii).
Printre multiplele reforme ale lui Cuza privind modernizarea şi
„europenizarea” Principatelor Unite Române, se include şi reforma învăţământului.
La propunerea secretarului de stat al Departamentului Justiţiei, Cultelor şi
Instrucţiunii Publice, Nicolae Creţulescu, prin raportul nr. 52.014, s-a înaintat

domnitorului Al. I. Cuza „Proiectul de lege asupra învăţământului public”, spre
aprobare (sancţionare), la 2/14 iulie 1864. Domnitorul a sancţionat-o şi a
promulgat-o la 25 noiembrie 1864.
La 1 septembrie 1864 s-au deschis cursurile Liceului „Codreanu”, în prezenţa

oficialilor ministeriali, judeţeni şi locali, în acelaşi local în care funcţionase până
atunci Gimnaziul „Codreanu”, fiind al patrulea liceu înfiinţat în cele două ţări
româneşti, după cele din Bucureşti, Iaşi şi Craiova. În anul şcolar 1864-1865, s-a
înfiinţat prima clasă de curs superior, a cincea, adăugându-se succesiv câte o clasă
pentru fiecare an, astfel că în vara anului 1867, Liceul „Codreanu” a dat prima serie

17
de absolvenţi cu liceul complet (şapte clase).
Încercări de modificare a legii învăţământului din 1864 s-au făcut în 1869,
1872, 1876 şi 1879. În urma modificărilor din 1879, s-a stabilit ca diploma de

licenţă sau doctorat să devină prima condiţie de admitere la concursul pentru
ocuparea unei catedre de liceu. De asemenea, în 1882, se introduce noţiunea de
bacalaureat în locul fostului „examen general”. 18 Primul bacalaureat al Liceului
„Codreanu” a avut loc în vara anului 1883, când au fost admişi şase candidaţi.
Aceasta era cea de-a 17-a serie de absolvenţi de curs superior de liceu şi cea de-a

25-a serie de la înfiinţarea Gimnaziului „Codreanu”. În 1884, statul întreţinea opt
licee, printre care şi pe cel din Bârlad, elevii de aici învăţând din ce în ce mai bine,
poate şi datorită faptului că acest liceu fusese absolvit de oameni care începuseră să
se afirme vertiginos: Alexandru Philippide, Alexandru Vlahuţă, Nicolae Petraşcu,

Rădulescu-Niger etc.

16 Ibidem, p.60.
17 Traian Nicola, op. cit., p. 86.
18 Mioara Cimpoiesc, Octavian Ionescu, Probleme de pedagogie în presa de la Unirea Principatelor
până la cucerirea Independenţei României, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1967, p. 114.

14