Page 13 - Monografie completa
P. 13

testamentul pe care şi l-a făcut la 30 ianuarie 1854, specifica la punctele 1 şi 2 că
            lasă şase mii de galbeni din totala lui avere pentru înfiinţarea unei şcoli de fete la

            Bârlad şi, de asemenea, două mii de galbeni „din care să se ţie doi profesori cu
            două catedre, una de limba franceză şi una de limba italiană, adăugate către Clasul
            Codrianu, la şcoala publică din Bârlad, fondat de răposatul fratele meu Gheorghie
                       13
            Codrianu”.   Este  interesantă  caracterizarea  celor  doi  fraţi:  „Fraţii  semănau  prea
            puţin între ei. Le era comună doar furoarea ctitoriei. Gheorghe avea privire febrilă,
            Neculai galeşă; Gheorghe era jovial, Neculai melancolic; Gheorghe era elocvent,
            Neculai reflexiv şi tăcut. Celibatar blând şi bun până în adâncul sufletului, dar cu
            norme ale bunătăţii clare şi cu asprime apărate, Neculai avea şi el unele ciudăţenii,

            în general de om îngrijit, care se priveşte din afară: de pildă, nu şi-a tăiat cât a trăit
                                                                                       14
            unghia  degetului  mic  de  la  mâna  stângă,  ce  devenise,  probabil,  uriaşă…”   Din
            1870 s-a sărbătorit  numai ziua numelui lui Gheorghe Roşca Codreanu.  Serbările
            acestea se desfăşurau după următorul program: elevii, profesorii şi directorul şcolii
            mergeau la Biserica Sf. SIoan, unde se oficia Liturghia de către trei preoţi şi un

            diacon,  urmată  de  o  panaghie;  apoi  se  ieşea  în  curtea  bisericii,  unde  era
            înmormântat unul dintre cei doi fraţi Codreanu, Neculai (acolo a stat până în 1908),
            la  mormântul  căruia  se  făceau  rugăciuni.  Apoi,  toţi  participanţii  se  duceau  la

            şcoală, unde unul  dintre profesori ţinea o  cuvântare ocazională, iar elevii  cântau
                              15
            cântece naţionale.
                  Prima  promoţie  de  absolvenţi  ai  Gimnaziului  „Codreanu”  a  fost  în  vara
            anului 1862, când au absolvit numai 4 tineri; în vara anului 1863 au absolvit 5, în
            1864 au absolvit 2, în 1865, 7 tineri, iar în vara anului 1866, 5 tineri. Aceştia au

            urmat  doar  cursurile  gimnaziale.  În  toamna  anului  1862,  gimnaziul  era  complet,
            având  patru  clase,  iar  ca  urmare  a  legii  instrucţiunii  publice  din  1864  privind
            învăţământul  secundar,  în  anul  şcolar  1864-1865,  s-a  înfiinţat  şi  la  Gimnaziul
            „Codreanu” clasa a V-a, gimnaziul transformându-se, astfel, în liceu.

                  În  cei  patru  ani  de  existenţă  a  Gimnaziului  Codreanu,  au  funcţionat  11
            profesori: Giurgea Neculai (filosofie), Vârgolici Ioan (matematică), Filatelis Ulise
            (română),  Carp  Ioan  (religie),  Chenciu  Panaite  (istorie),  Atanasiade  C.  (elină),
            Pagano Frederic (franceză, italiană), Popescu Ioan (latină, română), Brauner Carol


            13 Ibidem, p. 59.
            14 C.D. Zeletin, Principesa Elena Bibescu, marea pianistă,  p. 90.
            15 Traian Nicola, op. cit., , p. 59.

                                                   13
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18