Page 12 - Monografie completa

profesorului Clasului Fundaţiei Codrianului, Iosif Patriciu-Popescu. Acesta a
înmânat domnitorului o petiţie făcută de el, cu asentimentul locuitorilor Bârladului,

care au semnat-o, prin care se cerea înfiinţarea în Bârlad a unui gimnaziu, cu
contribuţia statului şi a donaţiei lui Codreanu. Transformarea Clasului „Codreanu”
în Gimnaziul „Codreanu” s-a oficializat prin adresa nr. 9530 din 13 septembrie
1858, făcută cunoscută de cneazul Dimitrie A. Cantacuzino, ministrul Cultelor şi

Instrucţiunii Publice.
Gimnaziul trebuia să aibă patru ani de studiu. În anul şcolar 1858-1859 s-a
înfiinţat clasa I; în anul şcolar 1859-1860 s-a înfiinţat clasa a II-a, ambele clase
având 39 de elevi; în anul şcolar 1860-1861 a luat fiinţă clasa a III-a, iar în anul

şcolar 1861-1862 s-a înfiinţat cea de a IV-a clasă gimnazială. Din lipsă de spaţiu,
noul gimnaziu a funcţionat tot în clădirea Şcolii Publice de Băieţi Nr. 1, în care
funcţionase şi Clasul Fundaţiei Codrianului (imaginea nr.1 - arhiva Liceului
„Codreanu”). După aproape doi ani, Epitropia oraşului a oferit gimnaziului o altă
clădire, în chiliile Bisericii Domneasca (imaginea nr. 2 - arhiva Liceului

12
„Codreanu”), în care a funcţionat până în 1861 .
În raportul din 20
august 1860, ministrul

Cultelor şi Instrucţiunii
Publice, Mihail
Kogălniceanu, cere
domnitorului Al. Ioan Cuza
ca gimnaziul din Bârlad să

poarte numele fondatorului
Codreanu, la care
domnitorul a scris apostila:
„se încuviinţează”. Firma cu inscripţia „Gimnaziul fraţilor Gheorghie şi

Neculai Codrianu Roşca, fundat la anul de la Hristos 1858 Octombrie 1” a fost
montată la 23 aprilie 1862, ocazie cu care s-a sărbătorit onomastica lui
Gheorghe Roşca Codreanu, cu o slujbă religioasă. Între 1862 și 1870, s-au
sărbătorit zilele ambilor fraţi Codreanu, pe 6 decembrie şi 23 aprilie, pentru că

inițiativele lui Gheorghe au fost continuate şi de fratele său, Neculai, care în

12 Traian Nicola, op. cit., p.58.

12