Page 11 - Monografie completa

care se înveţe dialectul latinesc. O astfel de instituţie era potrivită atât vechimii
Bârladului, atestat documentar din 1174, cât şi tradiţiei lui cărturăreşti: în Bârlad a

existat dintotdeauna un nerv subtil al ctitoriei, un vis al elevării prin carte, o
mobilitate intelectuală aparte, asociată freneziilor idealiste şi pornirii spre fapte
9
mari.
Înfiinţarea Clasului Fundaţiei Codrianului însemna un prim pas către

învăţământul secundar în Bârlad. În primul an şcolar al Clasului Fundaţiei
Codrianu numărul elevilor a fost de 18, aceştia având între 10 şi 14 ani, după care a
urmat un regres până în anul şcolar 1852-1853, când şcoala cunoaşte o nouă
dezvoltare. Cauzele regresului au fost Revoluţia de la 1848, repetatele epidemii de

holeră, ocupaţia repetată a Moldovei de către trupele ţariste, asprimea excesivă a
10
iernii 1850, secetele care au dus la grave lipsuri alimentare.
În anii de existenţă a acestui Clas (1846-1858), au funcţionat ca profesori
oameni erudiţi, precum Ioan Zăhărescu, Iosif Popescu-Patriciu, Ioan Ionescu,
Costachi Nanu, Ioan Popescu, I. Praja, G. Georgescu, Tertulian Tobias, I. Zmeu,

Stavrat, I. Dumbravă, Ulis(e) Filaletis. Ei au continuat să aplice conceptul
dezvoltării în armonie a sufletului şi a minţii, punând la temelia instruirii îmbinarea
perceperii senzoriale cu reflectarea abstractă a lumii, la o vârstă când personalitatea

e în formare. Matematica se afla în frăţietate cu gimnastica, filosofia cu lucrul
11
manual, limbile clasice cu muzica, excursiile cu desenul.
La 13 septembrie
1858, Clasul Real
„Codreanu” şi-a încetat

existenţa; el s-a transformat
în Gimnaziul „Codreanu”.
Încă din 1849, venind spre
Iaşi de la Constantinopol,

domnitorul Alexandru
Grigore Ghica s-a oprit la
Bârlad, unde a fost găzduit
în casa vornicului Alecu Sturza. S-au ţinut cuvântări, una dintre ele fiind a

9 C.D.Zeletin, Gaură-n cer, Editura Athena, Bucureşti, 1997, p.40.
10 Iacov Antonovici, op. cit., p. 54.
11 C.D.Zeletin, op.cit., p.41.

11