Page 9 - Monografie completa

domnul Cătălin-Andrei Teodoru. Această însemnare infirmă cauza presupusă a
morții lui Gheorghe Roșca Codreanu, și anume ftizia, boală de care suferea și

pentru care plecase la Viena să se trateze. De asemenea, se infirmă și locul morții
consemnat de Ioan Antonovici (Hotel Garni Weissen Schwann, Viena), acesta fiind
de fapt spitalul Allgemeines Krankengaus din Viena; cauza morții a fost cangrenă
4
de intestine .

(fotografia documentului descoperit de domnul Cătălin-Andrei Teodoru la Primăria din Viena – Rathaus
Stadsfisicat)
Postelnicul Ioan Kostaki, în persoana căruia Codrianu îşi pusese toată

încrederea, nu numai că nu şi-a dat osteneala a-l aduce în ţară, dar n-a luat nici
măcar măsuri ca acolo, la Viena, să fie înmormântat într-o groapă pentru perenitate,
dovedind nepăsare şi rea credinţă în administrarea avutului, dar şi în împlinirea
5
frumoasei misiuni ce i se încredinţase.
În perioada în care boierul bârlădean îşi scria testamentul la Viena, nu existau

în Principatele Române decât două şcoli înalte: cea de la Iaşi-Gimnaziul Vasilian
(1828)-şi cea de la Bucureşti, de la Sf. Sava. Alături de Bucureşti, Iaşi şi Craiova,
şi Bârladul se situează imediat ca adevărat focar de cultură, aşa că atât cetatea

banilor craioveni, cât şi a vornicilor Ţării de Jos reuşesc să ţină pas celor dintâi
licăriri de cultură în limba patriei. Un contemporan şi bun prieten al boierilor
Codreni, Iosif Patriciu, spunea într-o scrisoare adresată lui Ioan Popescu: „Nicolae
Roşca mi-a arătat de multe ori corespondenţele frate-său George cu Eftimie Murgu,
fost profesor de filozofie în Academia Mihăileană, şi-mi zicea: Murgu a înduplecat

pe fratele meu de şi-a lăsat averea şcolilor.” Astfel, este indiscutabilă legătura lui
Gheorghe Roşca Codreanu cu atmosfera Gimnaziului Vasilian, ca, de altfel, şi

4 Cătălin – Andrei Teodoru, Pagini de istorie, în ”Academia Bârlădeană”, Anul XVI, 2 (
35), Trim. II, 2009, p.3,10.
5 Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, Bucureşti, 1938, p. 52.

9