Page 9 - Monografie completa
P. 9

domnul  Cătălin-Andrei  Teodoru.  Această  însemnare  infirmă  cauza  presupusă  a
            morții  lui  Gheorghe  Roșca  Codreanu,  și  anume  ftizia,  boală  de  care  suferea  și

            pentru care plecase la Viena să se trateze. De asemenea, se infirmă și locul morții
            consemnat de Ioan Antonovici (Hotel Garni Weissen Schwann, Viena), acesta fiind
            de fapt spitalul Allgemeines Krankengaus din Viena; cauza morții a fost cangrenă
                       4
            de intestine .












            (fotografia documentului descoperit de domnul Cătălin-Andrei Teodoru la Primăria din Viena – Rathaus
            Stadsfisicat)
                  Postelnicul  Ioan  Kostaki,  în  persoana  căruia  Codrianu  îşi  pusese  toată

            încrederea, nu numai că nu şi-a dat osteneala a-l aduce în ţară, dar n-a luat nici
            măcar măsuri ca acolo, la Viena, să fie înmormântat într-o groapă pentru perenitate,
            dovedind  nepăsare  şi  rea  credinţă  în  administrarea  avutului,  dar  şi  în  împlinirea
                                                 5
            frumoasei misiuni ce i se încredinţase.
                  În perioada în care boierul bârlădean îşi scria testamentul la Viena, nu existau

            în Principatele Române decât două şcoli înalte: cea de la Iaşi-Gimnaziul Vasilian
            (1828)-şi cea de la Bucureşti, de la Sf. Sava. Alături de Bucureşti, Iaşi şi Craiova,
            şi  Bârladul  se  situează  imediat  ca  adevărat  focar  de  cultură,  aşa  că  atât  cetatea

            banilor craioveni, cât şi  a vornicilor Ţării de Jos reuşesc să ţină pas  celor dintâi
            licăriri  de  cultură  în  limba  patriei.  Un  contemporan  şi  bun  prieten  al  boierilor
            Codreni, Iosif Patriciu, spunea într-o scrisoare adresată lui Ioan Popescu: „Nicolae
            Roşca mi-a arătat de multe ori corespondenţele frate-său George cu Eftimie Murgu,
            fost profesor de filozofie în Academia Mihăileană, şi-mi zicea: Murgu a înduplecat

            pe fratele meu de şi-a lăsat averea şcolilor.” Astfel, este indiscutabilă legătura lui
            Gheorghe  Roşca  Codreanu  cu  atmosfera  Gimnaziului  Vasilian,  ca,  de  altfel,  şi





            4 Cătălin – Andrei Teodoru, Pagini de istorie, în ”Academia Bârlădeană”, Anul XVI, 2 (
            35), Trim. II, 2009, p.3,10.
            5 Gheorghe Vrabie, Bârladul cultural, Bucureşti, 1938, p. 52.

                                                    9
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14